Anarho-feminismul şi iubirea liberã

Surse de inspirație: http://en.wikipedia.org/wiki/Emma_Goldman
http://en.wikipedia.org/wiki/Anarcha-feminism
http://en.wikipedia.org/wiki/Free_love
Vizionare: Libertarias, 1996 Spania 

Emma Goldman a pledat cu pasiune pentru drepturile femeilor, astãzi fiind recunoscutã ca fondatoarea a anarho-feminismului.

Ea a vãzut avortul ca fiind o consecințã tragicã a condițiilor sociale, iar controlul naşterii, o alternativã pozitivã. Goldman apãra iubirea liberã şi critica acid cãsãtoria.

Anarho-feminismul (sau feminismul anarhist) susține egalitatea între sexe.

În timpul Rãzboiului Civil spaniol (1936-1939), un grup de anarho-feministe Mujeres Libres - Femei libere, apãrau atât ideile feministe cât şi pe cele anarhiste, în paralel, o organizație anarhistã spaniolã (Federación Anarquista Ibérica) aprecia cã emanciparea femeii ar conduce la o realizare mai rapidã a revoluției sociale şi cã revoluția împotriva sexismului ar trebui sã vinã din partea intelectualilor. Majoritatea ganditorilor de sex masculin au sprijinit cu fermitate egalitatea femeilor (cu excepția lui Proudhon, care vedea familia ca fiind unitatea de bazã a societãții şi femeile responsabile sã indeplineascã un rol tradițional în cadrul acesteia).

Din 1960, criticile radicale ale capitalismului cu privire la anarhism au determinat anarho-feministele sã pornescã de la percepția cã societatea modernã este dominatã de bãrbați. Trãsãturile autoritare si valorile- dominație, exploatare, agresiune, concurențã, etc.- sunt parte din ierarhizarea civilizațiilor şi sunt considerate ca fiind masculine; în contrast, trãsãturile non-autoritare si valorile- cooperare,  dãruire, compasiune, sensibilitate, etc. - sunt considerate ca fiind feminine. Anarho-feministele au luat inițiativa de a crea o societate anarhistã non-autoritarã, o societate bazatã pe cooperare, ajutor reciproc, etc. (ex."feminizarea societãții").

Termenul de iubire liberã (free love) este utilizat pentru a descrie mişcarea socialã ce respinge cãsãtoria (care este vazutã ca o formã de sclavie socialã - în special pentru femei). Este o ramurã a anarhismului şi cautã libertatea în relațiile personale, departe de implicarea Statului sau a Bisericii. Scrierile pe aceastã temã susțin cã femeile şi bãrbații au dreptul la plãceri sexuale.